Articol

Vasile Petrica face parte din acea stirpe rară a cărturarilor care ştiu că trecutul oferă, uneori, surprize la fel de mari ca şi prezentul. Despre surprizele viitorului să nu mai vorbim, pentru că nu le cunoaştem. Adevărul este că şi surprizele dezgropate din trecut, de peniţa harnică a lui Vasile Petrica, ar fi rămas la fel de ascunse ca şi cele din necunoscutul viitor, dacă flerul şi ochiul său neobosit nu le-ar fi scos la suprafaţă.

Dr. Constantin Popasu, din Caransebeş, l-a sprijinit pe Mihai Eminescu

Ca orice cărturar-cercetător care se respectă, Vasile Petrica demolează mituri şi pune în locul lor adevăruri la fel de miraculoase ca miturile. Aflăm astfel din volumul „Titu Maiorescu şi Banatul”, de Vasile Petrica, editura David Press, 2015, lansat astăzi la Centrul „Banatica” al Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin, că în Caransebeşul de la sfârşitul secolului al XIX-lea s-a născut mitul lui Constantin Popasu, prieten şi medic curant al lui Mihai Eminescu. În acele vremuri, tinerii, când îl vedeau pe stradă pe dr. Constantin Popasu (nepotul episcopului de Caransebeş, Ion Popasu), îşi şopteau, privindu-l cu admiraţie: „prietenul lui Eminescu!”. Autorul volumului, Vasile Petrica, bazându-se pe documente, dovedeşte că despre medicul Constantin Popasu nu se poate spune că a fost prieten cu Mihai Eminescu, nici că i-a fost medic. Dar, Constantin Popasu a intermediat internarea lui Mihai Eminescu la Viena, a vorbit cu el şi l-a sprijinit în perioada în care Eminescu era suspus tratamentului la clinicile din Viena, datorită relaţiilor lui Constantin Popasu cu Titu Maiorescu, vărul său primar.

Referitor la volumul lansat astăzi, criticul Gheorghe Jurma a spus: „Cartea de faţă propune câteva abordări inedite, în primul rând din perspectivă biografică, legând destinul familiei Maiorescu de familia Popasu şi de alte personalităţi ale vremii”.

În a doua jumătate a secolului XIX, exista o „vrajbă” culturală între Caransebeş şi Oraviţa!

Dacă am vorbit despre lucruri ezoterice, necunoscute publicului larg, mai amintim unul puţin cunoscut de „neiniţiaţi” şi relevat, nu neapărat în cartea lui Vasile Petrica, ci în discuţiile despre carte şi despre atmosfera culturală a vremurilor în care s-a afirmat Titu Maiorescu. Astfel, scriitorul Marcu Mihail Deleanu a spus, printre altele: „Aş aminti aici faptul că vrajba dintre Convorbirile literare şi Bogdan Petriceicu Haşdeu a reverberat şi în Banat. În aşa fel încât dacă în Banat la Caransebeş era centrul de iradiere a ideilor junimiste în cultura bănăţeană, la Oraviţa era agreat Bogdan Petriceicu Haşdeu, prin Simeon Mangiuca, prin Sofronie Liuba via Vincenţiu Babeş, prin Elia Trăilă. Majoritatea dintre dumneavoastră ştiţi despre această vrajbă de care vorbeam”.  Marcu Mihail Deleanu a continuat şi cu exemple de articole şi replici acide schimbate între susţinătorii lui Haşdeu, de la Oraviţa, şi susţinătorii lui Titu Maiorescu, de la Caransebeş.  Aşadar, câţi dintre neiniţiaţi şi-ar fi închipuit că în secolul XIX, exista o „vrajbă” între Caransebeş şi Oraviţa, născută pe asemenea temeiuri culturale!

Despre calităţile şi surprizele oferite de lectura cărţii „Titu Maiorescu şi Banatul” au mai vorbit directorul bibliotecii, Clara Maria Constantin, criticul Ada D. Cruceanu şi scriitorul Nicolae Sârbu. La final, preaonoratul cărturar Vasile Petrica (protopop al Reşiţei în perioada 1975-2007) a acordat autografe pe cartea lansată.

Lansarea de carte a făcut parte din evenimentul „Zilele Bibliotecii Judeţene - Paul Iorgovici, Caraş-Severin", desfăşurat în perioada 19-21 octombrie, la Reşiţa.