Articol

Cine şi-ar fi închipuit?! Personal, dacă cineva mi-ar fi spus, la începutul anului trecut, că alegerile din 2016 ne vor prinde cu Frunzăverde blocat la mantinelă, cu vicepreşedintele CJ Ghiorghioni şi cu primarul Reşiţei Stepanescu în arest, aş fi sucit din cap neîncrezător. Şi, acum, altă „bombă”, preşedintele PSD Caraş-Severin, Ion Mocioalcă, se dă un pas lateral, să facă loc în politica locală unor „oameni tineri, tehnocraţi şi frumoşi”. Deci, vom avea alegeri locale în Caraş-Severin fără „vulpile bătrâne”, care, în alte condiţii, ar fi spulberat orice concurenţă şi s-ar fi aşezat, din nou, la masa puterii.

Când am spus „vulpile bătrâne” nu am spus-o la modul peiorativ, ci am vrut să subliniez experienţa lor în politică. Nu am spus-o peiorativ, dar, trebuie să recunosc, cu ironie. Tot aşa, ironic este şi Ion Mocioalcă, atunci când spune de „oameni tineri, tehnocraţi şi frumoşi”. Cum ar veni, ne dă de înţeles ceva de genul: „Asta vă doriţi?! Asta veţi avea! Credeţi că ăştia noi vor fi mai breji?!”

OK, sunt de acord, nimeni nu ne garantează că ăştia „noii” (mai noi sau, cel puţin, mai albiţi după o perioadă de neimplicare politică), vor fi curaţi şi frumoşi. Deşi, noi, asta sperăm. Consider că e o speranţă rezonabilă, decât să ne aşteptăm ca „vechii” să se schimbe. Doamneee, oare va veni şi vremea aceea în care directorii de şcoli nu vor mai fi numiţi de deputatul Benga sau, cum a fost în vremea liberalilor şi PDL-iştilor, de Frunzăverde şi Ghiorghioni! Acum, Benga să nu se supere, el ştie, şi ştie că ştim cu toţii, cum a făcut numirile. Pe baza unei tradiţii politice. În ciuda faptului că pe hârtie scrie că a fost concurs.

Bine, n-o să fie uşor. Ne-au avertizat unii că şi libertatea e o sarcină grea. Tot greu e să obţii posturi prin concurs. O să zică mulţi că, parcă, mai uşor era înainte când primeam un telefon, cu instrucţiuni de la partid şi cu scaunul de director cu tot. O fi fost, nu zic nu, dar, acel sistem îi scotea din circuit pe oamenii cu adevărat competenţi, pregătiţi să facă faţă unui concurs pe bune. Nu ştiu de ce, în sport avem pretenţia să fie competiţie corectă, iar în economie, administraţie, educaţie etc., ne-am obişnuit cu sistemul numirilor. Unde mai pui că unii dădeau şi şpagă. Ori înainte, pentru a fi numiţi, ori după, drept recunoştinţă. Recunosc că nici concursurile nu garantează la modul absolut valoarea conducătorilor, dar e, cât de cât, un sistem rezonabil de selecţie. Deci, acesta ar fi un vis. Să vedem dacă va deveni realitate.

Acum, să ne mai oprim, preţ de câteva rânduri, asupra motivelor pentru care preşedintele Mocioalcă renunţă să candideze şi mai adaugă faptul că este dispus chiar să se retragă din politică. Păi, chiar zilele trecute scriam în editorialul, în care am fost făcut prost de către cititorul Ionescu, despre „responabilitatea” pe care şi-o asumă America privind lupta împotriva corupţiei din România. Deci, eu nu cred că secretarul de stat american, Victoria Nuland, a venit degeaba, săptămâna trecută, la Bucureşti. A şi transmis mesaje publice, că SUA încurajează lupta anticorupţie din România şi vrea să vadă noi progrese. Victoria a discutat cu preşedintele Iohannis, cu primul ministru Dacian Cioloş. I-o fi luat cu buna, i-o fi ameninţat cu sancţiuni, nu ştim. Fapt e că mesajul s-a transmis de sus în jos, se pare, cu destulă eficienţă. Posibil să fi fost un mesaj subliminal (sau direct?) de felul: „Vulpile bătrâne, mai ales cele care se ştiu cu musca pe căciulă, ar face bine să se retragă. Poate nu mai numărăm găinile pe care le-au jumulit!” Poate. Dar, e lucru ştiut că vârfurile atrag trăznetele. Aşa, dacă stai mai ferit, ai ceva şanse scapi.

Deci, aerisirea de la vârful politcii româneşti continuă. Nu spun că toţi, chiar toţi, politicienii au fost corupţi, Or fi fost şi oameni de bună credinţă. Dar, dacă faci parte dintr-un „sistem” e greu, de fapt, e imposibil, să eviţi regulile impuse. Chiar din poziţia de simplu cetăţean devii complice. Dacă baronul îţi oferă un serviciu, fie de director, fie la pază, şi ţie îţi arde buza de foame, ce, îl refuzi?! Săruţi mâna stăpânului şi zici: mersi! Cam de aşa ceva, şi de multe altele, sperăm noi să scăpăm. Într-adevăr, să vedem ce vor face ăştia noi. Poate că, cel puţin de frica DNA, DIICOT şi alte de-astea, vor fi mai corecţi. Căci, cei care s-au declarat cu frică de Dumnezeu, am văzut ce-au făcut.