Menu

Articol

Baftă să ai, restul e poveste!

În alte vremuri, şi nu mă refer neaparat  la epoca comunistă, munca era privită ca pe o datorie de onoare. Pe atunci, era o ruşine dacă te arătau cu degetul vecinii, colegii sau prieteni pentru că nu îţi plăcea munca. Pentru că leneveai mai mult decât alţii care se trezeau cu noapte-n cap să ajungă la slujbă, să are ogorul, să sape grădina. E drept, că și pe atunci, munca cinstită nu-ți oferea un trai super-îmbelșugat. Ne iluzionam singuri, pentru că așa fusesem învățați. Dacă nu făceai o șmecherie, un bisnis interzis și înfierat de ideologia de partid, te mulțumeai cu traiul de pe o zi pe alta.

Astăzi, mai mult decât atunci, munca a încetat să mai fie un izvor de bunăstare. Unicul. Astăzi, sunt atâtea posibilități prin care poți să pui munca la colț, ca pe un copil neascultător. Dacă ești isteț, poți să trăiești mai bine decât dacă ai avea un job, fără să te trezești dimineața și fără să te strezi în privința locului de muncă. Iau exemplul Reșiței, un oraș cu economia la pământ. Ies de pe străduța mea în bulevard, singurul adevărat pe care îl avem în oraș, și fac la stânga, unde dau peste o agenție de pariuri deschisă recent în locul unei măcelării. Lângă ea, perete în perete, o altă agenție. Peste drum, a mai apărut o unitate asemănătoare în urmă cu o lună-două. Mai încolo, 200 de metri spre Victoria, o alta unde pariezi la cursele de ogari, de cai, pisici, cocoși, găini și ce s-o mai găsi. De la colțul străzii mele spre Confecții, alte două agenții, una de dată recentă apărută în locul unei bănci. La Victoria, încă una, în condițiile în care, în afară de câteva magazine cu haine second-hand, două-trei alimentări, nu găsești locuri de muncă de doamne ajută. În schimb, la agenții poți câștiga bani frumoși pariind pe Mesi, Ronaldo și Metalul Reșița. Pe pauză și final. Pe minute și clasament, totul depinde de inspirație și noroc. Poate nu ca să te îmbogățești, dar suficienți să nu te scoli de dimineață să mergi la slujbă, să tragi opt-zece ore pentru salariul minim pe economie.

Ceea ce vă spun nu este scos din burtă. Este doar o realitate. Trecem zilnic pe lângă aceste agenții și, dacă suntem puțin atenți, observăm mereu forfotă în preajma lor. Oameni de tot felul. Unii crispați, alții veseli, unii nervoși, alții încrezători, unii cu vechime în astfel de jocuri de noroc, alții la început de drum, cu toții atrași se mirajul câștigului obținut ușor, ca să nu zic al nemuncii, plini de optimism în privința premiului cel mare. Și atunci, de ce să-ți rupi oasele în făbrică, cât timp aici poți visa cu ochii deschiși. Baftă să ai, restul e poveste!                                                                 

Powered by Jasper Roberts - Blog