Menu

Articol

Ce cred şi ce sper

Astăzi, marţi, 26 aprilie, este ultima zi în care se mai pot depune candidaturi pentru alegerile locale din 5 iunie, a.c., şi a treia zi de când vecinul de deasupra mea îşi sparge apartamentul cu pikameru’ şi barosu’. Om gospodar, nu ca mine, care n-am reuşit să-mi spăl perdelele înainte de Paşti, aşa că am renunţat la ele. Totdeauna m-au enervat perdelele şi, mai mult ca perdelele, draperiile. Deci, fără perdele, fără draperii, transparenţă totală!

Şi candidaţii de primar şi de consilier local şi judeţean ne promit transparenţă. Ho, ho, surpriză! Tocmai când scriam aceste rânduri, când vecinul de deasupra, de care vorbeam, mi-a bătut la uşă. I-am deschis şi şi-a cerut scuze. A cumpărat apartamentul şi n-are ce face, e neamenajat, nefaianţat, negresiat (agresiat?), aşa că o să lucreze câteva zile. Băiat bun! Aşa, cu scuze, parcă zgomotul e mai suportabil. Pikamerul o fi, totuşi, o maşină de găurit, iar barosul un ciocan. Un ciocan mare. Ce mult contează o vorbă bună la momentul potrivit!

Să revenim la nealeşii noştri, viitorii aleşi. Toţi promit transparenţă şi investitori. Candidaţii la Primăria Reşiţa mai promit şi scoaterea liniilor de tramvai. Personal, n-am nimic împotrivă. Şi aşa mă enerva expresia: Reşiţa, sat cu tramvai! Mai faină era aia cu: Cetate de foc, dar nu se mai poriveşte. Să înţeleg că vine vremea când o să-i spunem: Municipiul trasparenţei totale! Bun aşa!

Ce fac eu azi? Scriu, citesc. Citesc „Mătuşa Julia şi condeierul” de Llosa. Carte de dragoste. Cine mai citeşte cărţi de dragoste, când Reşiţa e un şantier?! Şi „renaşte din propria cenuşă”, cum zice politicianul că se va întâmpla. Nu chiar de mâine. După 5 iunie. N-am decât să fiu bucuros. Las cartea, cotidianul mă inundă, fac o incursiune printre candidaţii la Primăria Reşiţa. Nu-i caut pe net. Îi caut în minte, să văd cine mi s-a fixat. Sunt sincer şi transparent, chiar dacă unii o să se supere. În minte mi-au rămas Ioan Crina PSD, Nelu Popa-Tăiţelu PNL şi Lucian Ionescu-Fish PNŢCD. Ionescu, pentru că e uşor emotiv, pare uşor buimac în politică şi zice că vrea să câştige Reşiţa pentru următorii 20-25 de ani(!). He, he! Mai uşor cu pianul pe scări! A, să nu uit! Mi-am adus aminte şi de doctorul Paul Purea PMP. Şi el e cu transparenţa, cu investitorii şi, în plus, va salva universitatea reşiţeană. Bun, asta cu salvarea universităţii e cam ca şi cu salvarea UCM Reşiţa şi a balenelor albastre. Da! Mai e şi candidatul de la PND, Lazăr Narcis. Cel puţin băiatul ăsta a recunoscut că nu-i stă în fire să salveze universităţi. Nici în responsabilitate. Nici eu şi nici primarul, care va fi, nu putem salva uzina, universitatea şi balenele.

Ce-i de făcut? Mă gândesc dacă n-ar fi cazul să mă rog. Ultima oară când m-am rugat, a fost la secretarul de partid (comunist), să-mi dea locuinţă. E ceva vreme de atunci. Culmea e că a ţinut! Am primit! Are dreptate Morgan Freeman în serialul acela despre Dumnezeu, că nu-i important la cine te rogi, important este să crezi!

Păi, eu cred că primarul Reşiţei se va alege între Ioan Crina şi Ioan Popa-Tăiţelu. Asta cred eu. Şi, de sperat, sper ca vecinul de deasupra să-şi repare apartamentul în Săptămâna Patimilor. Căci, după aceea, m-aş apuca iar de citit.

Powered by Jasper Roberts - Blog