Articol

La Maternitatea Giulești s-a născut zilele trecute un copil cu malformații grave. Fără un ochi, fără o nară și cu inima situată în partea dreapta a cavității toracice. Din păcate, nu este nici primul și nici ultimul caz de acest fel. Însă, altceva frapează în această situație. Faptul că mama a fost monitorizată atent pe tot cursul sarcinii chiar de medicul cu care a născut. Neavând încredere în medicul din orașul său de provincie, femeia venea lunar la control în București, iar de fiecare dată doctorul îi lua banii, pentru consult, și o asigura că totul era bine.

Cu siguranță, medicul dispune nu doar de stetoscop, termometru și tensiometru, ca în urmă cu 35-40 de ani, ci și de alte instrumente performante capabile să depisteze orice schimbare intervenită în evoluția sarcinii. Numai orb sau beat să fi fost de fiecare dată, să nu fi văzut la ecograf malformațiile fătului. Până și un pârlit luat de pe stradă ar fi realizat că ceva nu era în regulă, și tocmai de aceea mă întreb cum de a fost posibil așa ceva. Nu aș vrea să fac o legătură între acest caz și cel din urmă cu câțiva ani când, la aceeași maternitate au murit șase bebeluși, iar alți cinci au suferit arsuri grave din cauza neglijenței personalului medical căci, dacă aș face-o, cu siguranță m-aș întreba de ce ministerul nu o închide. Acest nou caz sporește neîncrederea în actul medical, mai ales că el vine după o altă mare nenorocire ce se leagă de arșii de la Colectiv.

În România, lucrurile se desfășoară, în general, după următorul scenariu: bolnavii din orășelele de provincie aleg să se trateze în clinicile universitare, în speranța că acolo sunt mai bine îngrijiți. La rândul lor, pacienții din orașele mari fac coadă la clinicile din orașele țărilor vecine, unde nu se mai ține seama de rivalitățile politice și istorice ori de bancurile ce circulă în folclor. Cel puțin acolo ești tratat cu respect și nu-ți bagă nimeni mâna în buzunar, așa cum se întâmplă la noi.

Dar ce te faci când dă boala peste tine și trăiești doar dintr-o amărâtă de pensie sau dintr-un salariu minim pe economie? Stați liniștiți, pentru astfel de situații avem scenariul numărul 2. Cel cu pensa sau foarfeca uitate în burta bolnavului, cu operația piciorului sănătos, cu extirparea apendicitei, deși nu este cazul. Iar când ai parte de un doctor așa cum a pățit o vasluiancă, care urla ca dementul la ea: „Ți-a plăcut să te f..ți, iar acum vii să ragi ca vaca la spital“ e clar că nici acest scenariu nu mai funcționează și ar fi bine să apelăm la ultima soluție. Cea cu Bălăceanca.