Articol

Un amic, singur, inteligent şi salariat la stat, îmi spunea, ieri, că abia aşteaptă să treacă sărbătorile de iarnă. De ce? E deprimant să fii nevoit să faci aceleaşi vizite la părinţi, la rude, să te îmbrăţişezi, să faci aceleaşi urări, să pari fericit pentru că aşa se cade. Părinţii pregătesc bradul, pentru că „noi, oricât am fost de săraci, niciodată nu ne-a lipsit bradul de Crăciun în casă!” Părinţii te tot întreabă dacă eşti bine, îţi fac cozonac, „hai, mai mănâncă, uite ce palid eşti, parcă ai şi slăbit!”, apoi te întreabă de ce nu te însori. Ei vor să te însori, să le faci nepoţi. Vor nepoţi şi în general, dar, mai ales de Crăciun! L-am întrebat dacă nici în copilărie nu i-au plăcut sărbătorile de iarnă. Ba, mi-au plăcut, dar eram un copil prost. Ca să fii fericit, trebuie să fii prost!, mi-a răspuns. Apoi, mi-a vorbit despre funeraliile Regelui Mihai, pe care le-a privit cu emoţie. Nici el nu e vreun monarhist, n-avea cum să fie, pentru că nu ştia prea multe despre regii României, ba, ştia câte ceva, dar, mai mult legat de scandaluri. În schimb ceremonia funerară l-a impresionat atât de mult, încât i-au dat lacrimile. „Ce mai, am plâns! Totul era atât de măreţ, de perfect, atât de frumos! Simţeam că îmi vin lacrimile, iar când au tras salvele de tun, nu m-am mai abţinut, mi-am dat drumul lacrimilor şi am plâns în voie!”

Tot ieri, am vorbit cu o femeie de la ţară, pensionară, tot singură, fiindcă e văduvă de mulţi ani. Are copii, dar sunt plecaţi pe la Timişoara şi în străinătate. Cei din străinătate vin acum, dar se adună la Timişoara. Abia aşteaptă să-i întâlnească. Sărbătorile de iarnă sunt atât de frumoase! I s-a urât în casă cu televizorul. „De câteva zile, numai despre moartea regelui. Deci, nu mai suport! Am găsit un post străin cu muzică. Ce îmi tot bagă mie mortu' în casă?! Ce mi-a dat mie regele? Mi-au zis mie moşii cum a trăit regele, în castele aurite, în caleşti şi în excursii. Când l-au dat afară din ţară, a plecat cu vagoane de bogăţii!” I-am zis stimatei doamne că plecarea Regelui Mihai cu un tren plin cu bogăţii, nu se mai confirmă. Regele Carol al II-lea a plecat cu un tren încărcat cu averi, nu şi Mihai. Aşa ar fi zis comuniştii despre Regele Mihai, ca să-i facă imagine proastă. „Da', ce-mi pasă mie care din ei o plecat! Tot un drac! Şi, mie nu comuniştii mi-o zis! Mi-o zis moşii mei, care nu erau comunişti. Au lucrat pe pământurile moşierilor pentru o felie de pâine cu untură. Pe urmă, la colectivizare, la început o fost bine. Or împărţit recoltele, or primit şi radiouri, gratis, de la comunişti. Mai târziu s-o împuţit treaba! Nici eu n-am fost comunistă! Cu toate că copilu' meu îmi zice că sunt o babă comunistă!” Râdea. OK, şi cu sărbătorile? „Sărbătorile sunt frumoase! De fapt, numai sărbătorile sunt frumoase! În restul anului stau singură la televizor şi vorbesc cu copiii pe feisbuc. Acasă nu mai fac brad, că n-are rost! Facem numai la Timişoara. Facem bradul şi le fac cele mai bune prăjituri la copii şi la nepoţi. Toţi se bucură şi eu mă bucur cel mai tare!”