Cât de dureroase sunt dimineţile învinşilor! Dacă ziua luptei s-a desfăşurat dramatic, cu paşi înainte şi înapoi, lateral şi, din nou, înainte, cu strategii, cu speranţă, poate şi cu ură, în orice caz cu adrenalină, dacă seara înfrângerii s-a consumat cu stupoare, cu oblojirea rănilor, cu oboseala care amorţeşte simţurile, dimineaţa învinsului reprezintă momentul dureros al singurătăţii. Până aseară ai fost egalul celor mari, egalul zeilor, egalul adversarilor, atât timp cât rezultatul luptei încă nu era stabilit. Însă, în dimineaţa păcii, tu, învinsul, rămâi cu rănile şi cu singurătatea. Şi te gândeşti că, poate, mai bine mureai! Te gândeşti că, poate,... şi te trezeşti că, dacă lupta a fost politică, chiar eşti mort. Mort şi îngropat şi nimeni nu o să-şi mai amintească de tine!
Cine îşi mai aminteşte, astăzi, de adversarii primarului de la Reşiţa, Mircea Popa? De cei ai lui Liviu Spătaru sau Mihai Stepanescu?! Poate doar pe Google să mai fie ceva, pe undeva, dar, din memoria oraşului s-au şters. De aceea, din compasiune, haideţi, măcar astăzi să ne amintim de învinşii de la Primăria Reşiţa, din anul alegerilor 2016, în ordinea în care au luat voturile reşiţenilor. Să rămână înscrişi în spaţiul virtual, deşi, peste câţiva ani, nimeni nu o să mai vrea să-i caute. Doar dacă vor avea puterea să renască (ceea ce s-a mai văzut).
Învinşii lui Ioan Popa, la Primăria Reşiţa:
Ioan Crina - 7277, Gheorghe Jenar - 1287, Paul Purea - 1226, Ionela-Mariana Kovacs - 1122, Vasile-Ovidiu Paul - 732, Lucian Ionescu - 721, Laurenţiu Bora - 673, Sergiu Caplea - 467, Narcis-Adi Lazăr - 414, Anca-Georgeta Almăjan - 256 voturi.
Cât de dureroase sunt dimineţile învinşilor! Dacă ziua luptei s-a desfăşurat dramatic, cu paşi înainte şi înapoi, lateral şi, din nou, înainte, cu strategii, cu speranţă, poate şi cu ură, în orice caz cu adrenalină, dacă seara înfrângerii s-a consumat cu stupoare, cu oblojirea rănilor, cu oboseala care amorţeşte simţurile, dimineaţa învinsului reprezintă momentul dureros al singurătăţii. Până aseară ai fost egalul celor mari, egalul zeilor, egalul adversarilor, atât timp cât rezultatul luptei încă nu era stabilit. Însă, în dimineaţa păcii, tu, învinsul, rămâi cu rănile şi cu singurătatea. Şi te gândeşti că, poate, mai bine mureai! Te gândeşti că, poate,... şi te trezeşti că, dacă lupta a fost politică, chiar eşti mort. Mort şi îngropat şi nimeni nu o să-şi mai amintească de tine!
RSS Feed