Articol

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a anunţat că va convoca Consiliul Suprem de Securitate după ce cîteva localităţi din Republica Moldova au votat declaraţii de unire cu România, a informat Radio Chişinău. În opinia preşedintelui Igor Dodon, Consiliul Suprem de Securitate trebuie să ia „atitudine cu privire la acţiunile îndreptate împotriva suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.

Reacţia şefului statului survine în urma unor declaraţii simbolice de unire adoptate în ultima perioadă de cîteva localităţi din Republica Moldova. În contextul marcării a 159 de ani de la Unirea Principatelor Române, şapte localităţi din Republica Moldova au votat declaraţii de unire cu România. Prima localitate care a semnat o asemenea declaraţie a fost comuna Parcova din raionul Edineţ, din nordul Republicii Moldova. Gestul simbolic a fost urmat de alte patru localităţi din centru şi două din sudul ţării. Prin declaraţiile de unire, cetăţenii şi-au exprimat bucuria de a sărbători împreună cu „fraţii noştri români de pretutindeni Centenarul Marii Uniri 1918-2018 şi adeziunea la valorile naţionale şi democratice ale spaţiului cultural românesc”, potrivit semnatarilor declaraţiilor.

Analistul politic Victor Nichituș atrăgea atenția că „Dacă, în 2018, oficialii români vor avea atenția concentrată doar pe luptele politice intestine și nu vor acorda suficientă atenție Guvernului de la Chișinău, Anul Centenarului se poate transforma într-un an devastator pentru Basarabia. Dacă anul 2018 va fi anul în care Basarabia va pierde trenul european, acest lucru se va datora și egoismului politicienilor români”.

Deși România este principalul partener economic al Republicii Moldova, marile proiecte investiționale românești sînt lipsă. Există proiecte-fanion: în domeniul educației, renovarea a peste 900 din cele 1.400 de şcoli existente între Prut și Nistru ori proiectul burselor oferite de statul român pentru studenții și elevii basarabeni; în domeniul sănătății, proiectul SMURD și renovarea unor secții ale Institutului medico-sanitar Mama și Copilul; în domeniul culturii, proiectele de conservare a patrimoniului cultural prin renovarea obiectivelor culturale moldovenești. Potrivit ambasadorului României la Chișinău, Daniel Ioniță, proiectele de interconectare a liniilor de energie electrică „au o descărcare lungă în timp, probabil după 2020“.

Dincolo de a fi Anul Centenarului Marii Uniri, pentru Republica Moldova, 2018 este un an electoral decisiv. Victoria lejeră a Partidului Socialiștilor i-ar da posibilitatea președintelui Dodon să încerce suplimentarea pîrghiilor de putere pe care și le dorește. Alături de legea anti-propagandă, guvernul moldovean trebuie să livreze moldovenilor multă bunăstare palpabilă. Fie și numai în ipotetica re-Unire cu România!