Articol

În comuna Eftimie Murgu, din Valea Almăjului, se va desfăşura, luni, 27 februarie, „Lunea Cornilor”, o sărbătoare populară cu origini străvechi. „Lunea Cornilor” este un obicei cu funcţie socială bine definită, care are loc în fiecare an aproape de venirea primăverii, la zăpostât (înainte de intrarea în Postul Paştelui) şi în mai multe sate almăjene se desfăşoară în două zile – duminică şi luni.

Conform prof. dr. ing. Alimpie Ignea: „Sărbătoarea este aşteptată cu nerăbdare şi mare bucurie de toată suflarea comunităţii din satele almăjene. Pe parcurs „Lunea cornilor” a devenit regizată, îndeosebi în satele Rudăria şi Bănia, azi fiind organizată sub forma unei nunţi la Putna, Pătaş, Borloveni, Prilipeţ, Rudăria, Bănia şi Dalboşeţ. La Rudăria (Eftimie Murgu) sărbătoarea are loc numai luni. Aici, mascaţii se mai numesc şi maimozi, iar în celelalte sate li se spun corni, ori maimuci. Ritualul se desfăşoară asemănător în toate satele, cu mici diferenţe. Astăzi doar în satele Bănia şi Eftimie Murgu se mai organizează asemenea ritualuri – anual şi uneori la Prigor”.

„Lângă măimuci, în horă se prind şi fete mari”

„În fiecare an la Zăpostât se ţine şi Ziua Cornilor. Pe la ora 14, oamenii merg să se mascheze. Hainele sunt pregătite din timp. Se maschează mireasă, mire, stăgar, stăgăriţe, cumnat şi alţii, care de care mai urâţi, mascaţi.

Se strâng toţi mascaţii la capul satului. Toţi nuntaşii însoţiţi de muzică – participă la cununie – sub o salcă în care este agăţat un clopot. De la cununie nuntaşii şi muzica merg la plimbare prin sat. Cât merg, copiii şi fetele aleargă şi le „mânjesc” cu căneală. Când ajung în centru, merg la pod, la râu, şi aduc o vadră cu apă şi se spală pe mâini mirele şi mireasa. În vadră sunt puşi bani. Vadra este răsturnată şi se întrec care să ia banii. În această înbrânceală cad şi în apă, scăldându-se îmbrăcaţi. Ies la drum şi încep să joace pe pod până în centru. Lângă maimuci se prind şi fete mari, în horă. După ce termină jucatul, strâng darurile. După terminarea darurilor, fetele şi băieţii merg la bal până dimineaţa.

La Eftimie Murgu (Rudăria) „Lunea Cornilor” (Zăpostitul) era pregătită din timp de naşul cornilor, Ulian Fulga şi Ana, soţia, iar mai târziu de Dumitru Vela. Pregăteau hainele şi măştile care să reprezinte toate categoriile sociale din comunitate: miri, naşi, cumetri, preot, miliţieni, ţigani, ţărani etc.”, mai scrie profesorul Alimpie Ignea în revista Repere Almăjene.

„Nu cred că e de la catolici”

Cu privire la sărbătoarea „Lunea Cornilor”, prof. Pavel Panduru scrie:

„La Rudăria, după ce se formează procesiunea măimucilor, merg la râu unde îngroapă moartea, adică iarna, ca să lase loc venirii primăverii, apoi merg în centru unde se încinge hora și, în final, se fac strigăturile, de regulă, cu caracter satiric.

Oricum, obiceiul nu cred că a fost preluat de la catolici (fărșangul) așa cum susțin unii cercetători, deoarece populația din Almăj nu a fost în contact cu nemții decât târziu, iar originea cuvintelor specifice, amintite mai sus, se pierde în negura timpului”.

Primarul comunei Eftimie Murgu, Mihai Vlădia, ne mai informează că, luni, 27 februarie, în paralel cu sărbătoarea „Lunea Cornilor”, va fi organizată şi o prezentare cu vânzare a produselor agricole şi de artizanat din Rudăria.

(foto. 1 şi 2 -  www.festivaluri-romanesti.ro)