Articol

În lipsă unor preocupări majore, câţiva senatori liberali încearcă să-şi omoare timpul rămas până la vacanţa parlamentară cu un proiect de lege care stârnește admirația angajaților. Cei patru liberali (că atâția sunt) propun modificarea Codului Muncii, cu referire la majorarea zilelor de concediu de odihnă, cu cinci zile, de care beneficiază angajatul la început de drum. Adică, de la 20 de zile lucrătoare cât este în prezent, la 25, din care o zi este pentru sărbătorirea zilei de naștere a angajatului.

La prima vedere, proiectul pare nerealist și, ca atare, fără șanse de a deveni realitate doar că, liberalii spun că se vor bate (și zbate) pentru el până îl văd realizat. Gândul lor, care pare mai degrabă unul de sorginte socialistă, zboară spre acei angajați din companiile multinaționale unde se muncește pe brânci de dimineața până seara târziu, chiar și în weekend și în sărbătorile legale. O recunosc și, ca atare, încearcă să se facă plăcuți și utili în rândul acestei categorii socio-profesionale. Să le câștige simpatiile și, de ce nu, și susținerile politice.

Propunerea liberală nu este unică. Se vehiculează ideea ca săptămâna de lucru să țină de luni și până joi, cu 10 ore de muncă pe zi în loc de opt, ca până acum. Nu ar fi exclus ca ea să prindă la politicieni. Nu neaparat acum. Poate în preajma și în timpul campaniilor electorale căci, cui nu i-ar conveni să lucreze doar patru zile pe săptămnână și să se distreze trei?

Ceea ce mi se pare surprinzător e faptul că nu am auzit  pe nimeni să propună să se lucreze și sâmbăta sau după program. Să  recuperăm decalajul economic ce ne desparte de Europa pe care o tot invocăm atunci când ne raportăm la bunăstare și fericire. Toți cer cât mai multe sărbători legale și dacă s-ar putea să se inventeze tot felul de minivacanțe. Munca în exces dăunează grav sănătății, pare să fie deviza unora, parafrazând un slogan la modă. De aceea astfel de propuneri legislative vor prinde mereu la electorat, indiferent de crezul său politic, în timp ce munca din România va fi tot mai disprețuită.