Miercuri, 23 mai, Galeria de Artă „Corneliu Baba” de la parterul Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş a găzduit lansarea cărţii „Între verde şi albastru”, de Iana Ruja Păcurariu, volum apărut anul acesta la Editura TIM din Reşiţa.
Ioan Cojocariu, managerul instituţiei care a găzduit lansarea, le-a spus celor prezenţi câteva cuvinte despre Iana Ruja Păcurariu, o fostă cenaclistă, o femeie care a încărunţit şi pentru vremurile triste, şi pentru cele când s-a bucurat. „Gheorghe Jurma, directorul Editurii TIM, face o restituire adunând poeziile autoarei din tinereţe, de mai târziu, cele pline de tristeţe, scrise după pierderea soţului, într-un volum care azi este prezentat publicului, după care va merge către biblioteci, dar mai ales către inimile cititorilor. Cartea adună în ea o poezie a tuturor vârstelor, se vede amprenta anilor la care a fost scrisă de o doamnă care a ezitat mult timp să publice. S-a hotărât acum, când a fost sfătuită întru bine de editorul Gheorghe Jurma şi de poeta Olga Neagu”.
Scriitorul şi editorul Gheorghe Jurma a făcut o scurtă prezentare a Ianei Ruja Păcurariu, una dintre poetele cărăşene care a debutat în urmă cu aproape 50 de ani, în 1969, într-o plachetă tipărită pe plan judeţean, şi a apărut apoi în prima şi cea mai importantă antologie de poezie din Caraş-Severin – „Ritmuri din Ţara lui Iovan Iorgovan”. Gheorghe Jurma a mai povestit cum, în baza fotografiei de atunci a Ianei Ruja Păcurariu, postată pe Facebook acum, a fost descoperită de poeta Olga Neagu, cea care a reprezentat Reşiţa anilor ’70 ai secolului trecut, după care cele două au luat legătura, născându-se astfel volumul „Între verde şi albastru”.
„Poezia Ianei Ruja Păcurariu, aşa cum arată ea în această carte, este una cinstită, scrisă cumva în descendenţă romantică, cu nopţi, cu temele iubirii, ale credinţei, o poezie care nu ţine pasul cu ceea ce se scrie acum, în postmodernism, o poezie originală, însă o poezie care o readuce la nivelul pe care îl promisese în urmă cu câteva decenii şi o poate aşeza în contextul literaturii din Caransebeş şi din Caraş-Severin pe un plan absolut meritat. Asta cu atât mai mult cu cât, în Caransebeş, acum, nu mai există atmosfera literară de altădată, din anii ’70 ai veacului trecut, dar, din câte îmi dau seama, se fac eforturi ca să se ridice ştacheta, să se revină la ceea ce ţin eu minte că în ani ’70 reprezenta Caransebeşul, centrul numărul unu al literaturii din Caraş-Severin. Este, cred, un moment foarte important, nu doar pentru autor, ci şi pentru noi, cei care, cunoscând evoluţia literaturii din partea aceasta de ţară, am reuşit să recuperăm un autor de altădată şi să-l readucem, să-l reaşezăm în actualitate, alături de ceilalţi scriitori care reprezintă în momentul de faţă viaţa liteară din spaţiul Banatului de Munte”, a mai spus Gheorghe Jurma.
„Pentru mine, scrisul e o datorie de talant, a spus Iana Ruja Păcurariu. Mă trezesc noaptea şi scriu, nu e o pedeapsă, ci e datoria de iubire a omului, fiindcă la început a fost cuvântul, iar cuvântul s-a născut din iubire, şi dacă nu era iubire, multe nu erau... În tinereţe, datorită unor conjuncturi pe care le-am trăit, a trebuit să abandonez scrisul, să-mi abandonez prietenii, cenaclul, şi să-mi văd de treabă ca soţie, ca mamă, acum ca bunică... Dar trebuie să scriu şi să citesc. Vorbind acum despre carte, am scris-o demult, am început-o de foarte demult, de când am plecat de la Cenaclul «Semenicul». Am scris întotdeauna fiindcă n-am avut încotro, am simţit mereu de parcă ceva sau cineva m-ar mâna din spate, iar eu trebuie să mă exprim. În «Între verde şi albastru», fiecare om se regăseşte cu condiţia lui, deci scriu despre iubire, despre nostalgia mamei, despre însingurare câteodată, când nu poţi răzbi, iar atunci când eu nu pot răzbi, mă sprijin pe Biserică, fără de care nu pot respira. Dar nu ştiu cine ar putea, fără cuvântul lui Dumnezeu”, a mai spus autoarea.
RSS Feed