Articol

Scriam într-un text, în urmă cu două săptămîni, că în afară de Rusia şi Hezbollah, toate celelalte puteri angrenate în conflictul din Syria au bombardat poziţii ale guvernului şi armatei oficiale naţionale. Am reluat această propoziţie din două motive: primul, să înţeleagă, sper, corect afirmaţia şi un anume cititor de-al nostru din Oţelu Roşu, secundul ţinînd de sublinierea unui teritoriu vizat direct de confruntări şi pe viitor, în ciuda tentativelor de pace.

Excelentă analiza profesorului Marius Văcărelu, cadru didactic la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, specialist în ştiinţe administrative şi geopolitică, pe Blogurile Adevărul!

Profesorul Văcărelu vorbeşte despre scenariile unui război mondial şi debutează în analiza sa extraordinară cu o statistică: „Am cautat pe cel mai popular motor de căutare al internetului două sintagme: al treilea război mondial şi următorul război mondial, spune profesorul. Am pornit de la ipoteza că de la atâtea lupte şi războaie locale ar fi totuşi un pas prea mare spre ideea de „un război mondial“. Rezultatele au fost însă surprinzătoare şi neplăcute: prima sintagmă apare în limba română de peste 1,5 milioane de ori, în limba engleză de peste 189 milioane de ori, în franceză de peste 2,3 milioane de ori, în limba rusă de peste 500 mii de ori, iar în limba chineză de aproximativ 650 mii de ori! A doua sintagmă apare în limba română de peste 508 mii de ori, în limba engleză de peste 127 milioane de ori, în limba franceză de peste 770 mii de ori, în limba rusă de peste 4 milioane de ori, iar în limba chineză de peste 1,17 milioane de ori“.

Constatăm cu surprindere că mulţi oameni se aşteaptă ca un astfel de conflict global să se producă în timpul vieţii lor. Unii îl aşteaptă, alţii îl speră. Indiferent cine sînt ei, motivele par să fie aceleaşi: conflictualitatea societăţii la toate nivelurile a ajuns la un stadiu extrem de greu de suportat Presiunea timpului, competiţia, starea conflictuală permanentă, promovate chiar de la nivel şcolar, se amplifică în societate pe măsura avansării în vîrstă, în carieră sau în sfera domiciliului. De la conflictele minore, la cele politice naţionale, de la neîncredera în clasa politică şi instituţiile statului, la schimburi dure de replici, belicoase, din partea actorilor internaţionali. Ordinea globală post-război se zdruncină astăzi din temelii, iar populaţia resimte aceste schimbări ca pe o stare permanentă de nelinişte, de frică. Mulţi dintre cei care vorbesc de un nou război mondial speră în propriul subconştient că după acesta, o nouă societate, mai bună şi mai aşezată, mai predictibilă, îşi va face apariţia.

Un nou război mondial, în Europa, este puţin probabil, scrie profesorul Văcărelu, susţinînd ştiinţific afirmaţiile sale: „Două comparaţii între continente, relativ la populaţii şi PIB/cap de locuitor, pentru că durata conflictelor militare este influenţată direct de numărul de soldaţi disponibili de a fi recrutaţi dintr-o populaţie recenzată şi mai ales de raportul sumelor de bani ce pot fi cheltuite în efortul de război. Un aspect deloc de neglijat – în absenţa unei omogenizări rezonabile a intereselor de stat la nivelul populaţiei acestuia, apare şi problema mobilizării doar parţiale a cetăţenilor pentru atingerea acelor interese. Concret, populaţia Europei era una importantă la nivel global în anul 1939, după cum apare în aceste statistici; chiar dacă imperiile de atunci nu mai există, pentru a înţelege o posibilă situaţie conflictuală de azi trebuie observată în perspectivă populaţia diferitelor ţări. Astfel, Egiptul avea în anul 1939 doar 16,5 mil. Loc., iar astăzi are 97,5 mil.loc.; Iranul avea 14,3 mil. loc., iar azi are 81 mil. loc.; Israelul nu exista ca stat, însă azi are 8,3 mil. loc. şi o armată foarte puternică, care joacă un rol important în ecuaţia Orientului Mijlociu – dar populaţia Palestinei, aflată sub mandat britanic în anul 1939 avea 1,4 mil. loc; Marea Britanie actuală avea atunci 47,5 mil. loc., iar azi 66 mil. loc.; Japonia avea 72 mil. loc., iar azi are 127,5 mil. loc.; Franţa avea 42 mil. loc. şi astăzi are 65 mil. loc.; Coreea toată avea 24,3 mil loc., iar azi cele două state coreene au 76 mil. loc.; Germania avea 69,3 mil. loc. şi are astăzi 82,1 mil. loc.; Rusia are azi doar 143 mil. loc., iar URSS avea în 1939 o populaţie de 170 mil. loc; China avea în anul 1939 o populaţie de 515 mil. loc., iar acum depăşeşte 1,4 mld. loc; SUA aveau 147,5 mil. loc. în anul 1939, iar astăzi au 324,4 mil. loc. Etiopia de atunci, cucerită de italieni, avea o populaţie de 9,4 mil. loc., iar astăzi a ajuns la 105 mil. loc.; pe când Mexicul avea în 1939 doar 19,3 mil.loc, iar astăzi a atins 129,1 mil. loc.“.

Comparativ, dacă populaţia Europei era atunci una consistentă procentual la nivel global, în anul 1950, după războaiele mondiale adică, fiind mai mult de 21% din numărul de locuitori ai planetei, astăzi ea nu mai reprezintă nici 10%. Acum, populaţia Asiei şi a Africii, unite, reprezintă peste 76% din populaţia planetei, ceea ce mută destul de mult accentul pregătirii şi mai ales desfăşurării unui astfel de război mondial.

Este clar, din aceste cifre, că un viitor conflict cu pierderi masive de vieţi omeneşti pare că se proiectează în zonele aglomerate ale planetei. Deşi profesorul Văcărelu nu o spune! Între aceste zone se regăseşte şi Syria cu întregul Orient Mijlociu, asta ca să înţeleagă şi cititorul nostru din Oţelu Roşu!