Festivalul Internaţional de Teatru „Scena ca o stradă”, ediţia a 4-a, s-a încheiat duminică seara, după ce a oferit publicului reşiţean 10 spectacole de teatru şi un concert „de mărţişor”, cu Dean Bowman, pe care, din păcate nu l-am văzut, dar am auzit lucruri frumoase despre el. Ediţia din acest an a festivalului reşiţean a stat sub semnul întrebării până cu vreo trei-patru săptmâni înaintea începerii, însă faptul că, până la urmă, s-a făcut, a dat satisfacţie iubitorilor de teatru, care au avut ocazia să vadă la Reşiţa spectacole altfel inaccesibile. Spectatorii reşiţeni au putut vedea, aplauda şi compara; unde se află teatrul azi, ce propune el spectatorului modern, ce mijloace foloseşte pentru a transmite mesaje şi emoţii, la ce nivel se află teatrul reşiţean când este aşezat alături de alte teatre din ţară, de alţi actori. Şi au fost la festival teatre prestigioase şi mari actori.
După încheierea festivalului, am lăsat să treacă o zi, să se mai aşeze impresiile, apoi, am tras linie şi am alcătuit un clasament subiectiv al celor mai bune spectacole văxute la Reşiţa. Am vorbit despre acest clasament cu mai mulţi prieteni, fani ai scenei, şi am fost plăcut surprins să văd că cei mai mulţi au avut aceaşi părere. Au fost doi amici care au schimbat puţin ordinea, dar au vorbit despre aceleaşi 5 spectacole. Cu toate acestea, nu luaţi acest clasament decât cu titlu de impresie personală. Impresie pe care o argumentez, totuşi.
Aşadar, Top 5:
Locul 1. „Scripcarul pe acoperiş”, de Joseph Stein, regia artistică: Korcsmáros György, Teatrul „Regina Maria” Oradea; pentru monumentalitate, dinamism, coordonare, emoţie artistică, farmec, expresivitate vizuală, pentru inspirata împletire a expresiei dramatice cu cea muzicală şi coregrafică.
Locul 2. „Absolut!”, după Ivan Turbincă, de Ion Creangă, regia Alexandru Dabija, cu Marcel Iureş, Teatrul Act Bucureşti; pentru că Marcel Iureş este un actor mare, care joacă teatru cum respiră. Absolut orice gest, orice respiraţie, orice geamăt, capătă la Iureş valoare de simbol şi expresie artistică.
Locul 3. „Iaacovi şi Ledental”, de Hanoch Levin, regia artistică, Mihaela Lichiardopol, Teatrul de Vest Reşiţa; pentru un spectacol dens, dramatic, jucat apăsat de trei actori foarte talentaţi, cu foarte larg registru de expresie dramatică, actori care declamă, şoptesc, cântă, „zboară” pe scenă cu o uimitoare uşurinţă... şi plăcere.
Locul 4. „Cerul desupra Zagrebului” de Miro Medimorek, cu Žarko Potočnjak, Teatrul GUSTL din Croaţia; pentru că Žarko Potočnjak face parte din categoria marilor actori care umplu scena şi atunci când tac.
Locul 5. „Fără cap” de Victor Chilinca, regia artistica: Aida Ganea, cu Andrada Samoilă, Compania de Teatru „Sart” România; pentru Andrada Samoilă, care dovedeşte mobilitate dramatică, expresivitate, coerenţă, densitate, capacitate de a transmite emoţia atât prin reşinere, adunare în sine, cât şi prin explozie dramatică.
Până la urmă a fost un festival de la care toţi am avut de câştigat, de la care am plecat acasă mai bogaţi cu nişte emoţii. Îi felicităm pe organizatoi că ne-au oferit acest prilej, felicităm Asociaţia Multiculturală Visions of Dreams România, Teatrul de Vest Reşiţa şi Casa de Cultură a Sindiactelor, pe Dan Mirea - directorul festivalului, pe Florin Gabriel Ionescu - managerul Teatrului de Vest Reşiţa, pe Marian Apostol - directorul Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa. Felicităm şi instituţiile publice sau private care au susţinut festivalul.
RSS Feed