Nedeia, revista de cultură tradiţională, a ajuns la numărul 10 şi la al cincelea an de existenţă. Mult, sau destul de mult, ca şi ani, puţin ca şi număr de apariţii. Dincolo de toate, rămâne fapta bună a colectivului redacţional: Angelica Herac, Gheorghe Jurma, Nicolae Irimia şi Adela Lungu-Schindler, de a continua editarea ei, şi implicarea, cu tot efortul, inclusiv financiar, al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin.
Arta nu mai este ce a fost odată. Lumea se schimbă rapid de la un an la altul, de la o zi la alta. În bine sau în rău, e o altă poveste şi o altă temă de discutat ori de analizat. În acest context, lumea artistică se schimbă şi ea. Cultura dobândeşte valenţe nebănuite în urmă cu treizeci-patruzeci de ani. Neacceptate, aş putea spune, într-o lume în care obscenităţile erau privite dincolo de actul artistic.
Descinderi ale polițiștilor și procurorilor în zona Bocşa-Berzovia, unde au fost efectuate patru percheziţii la locuinţele unor persoane bănuite de cultivarea ilicită de droguri de risc.
Acestea făceau parte dintr-o gruparea infracțională, care ar fi început cultivarea cannabisului în anul 2016. Procedeul de cultivare ar fi fost realizat cu ajutorul instrumentelor și produselor specifice culturilor in-door și out-door de droguri, procurate prin intermediul internetului.
În ședința ordinară din luna martie, care a avut loc în chiar ziua în care la Reșița au venit premierul Sorin Grindeanu și președintele PSD Liviu Dragnea, consilierii locali au votat alegerea unui nou viceprimar, social-democratul Gabriel Duruț, în locul lui Paul Vasile, de la Partidul Verzilor, care a demisionat în mod surprinzător.
În 1990, mulți dintre noi și-au imaginat capitalismul ca pe ceva de genul că vom continua să muncim ca și până atunci și vom trăi ca sârbii, la care exista o libertate de mișcare, grație cărora puteau să se deplaseze și să-și câștige existența prin Austria, Elveția, Italia. Gândeam așa pentru că la noi nu găseai nici blugi de cumpărat, nici vegeta ori Cipi-Ripi în magazine și nici măcar ciunga, banala gumă de mestecat.
Arta nu mai este ce a fost odată. Lumea se schimbă rapid de la un an la altul, de la o zi la alta. În bine sau în rău, e o altă poveste şi o altă temă de discutat ori de analizat. În acest context, lumea artistică se schimbă şi ea. Cultura dobândeşte valenţe nebănuite în urmă cu treizeci-patruzeci de ani. Neacceptate, aş putea spune, într-o lume în care obscenităţile erau privite dincolo de actul artistic.
În 1990, mulți dintre noi și-au imaginat capitalismul ca pe ceva de genul că vom continua să muncim ca și până atunci și vom trăi ca sârbii, la care exista o libertate de mișcare, grație cărora puteau să se deplaseze și să-și câștige existența prin Austria, Elveția, Italia. Gândeam așa pentru că la noi nu găseai nici blugi de cumpărat, nici vegeta ori Cipi-Ripi în magazine și nici măcar ciunga, banala gumă de mestecat.
RSS Feed