istorie

În Oraviţa, pe strada Mihai Novac, se află o clădire veche, monument istoric, de care se leagă istoria vestitului lotru din Banatul de Munte, Adam Duma, mai cunoscut cu supranumele Adam Neamţu. Conform istoricului Ionel Bota, clădirea funcţiona ca puşcărie imperială încă din 1721 şi a fost refăcută în anul 1738.

La Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reşiţa, va avea loc, astăzi, de la ora 17.00, o nouă întâlnire-dezbatere, cu participarea inginerului Dan Perianu, cunoscut cercetător al istoriei industriale a Reşiţei.  Referitor la eveniment, iniţiatorul seriei de dezbateri, Erwin Josef  Ţigla, scrie într-o invitaţie adresată reşiţenilor: „În data de 26 octombrie 2015 debuta la secţia germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin un şir de dezbateri sub genericul „Păreri, opinii, realităţi. Discuţii amicale pe tema istoriei locale a Banatului Montan”, cu ing.

La Reşiţa a fost prezentat, recent, volumul „Istoria Banatului”, prima istorie regională din România, coordonată de istoricul, prof. univ. dr. Victor Neuman, din Timişoara. Volumul are 620 de pagini şi cuprinde studii despre istoria Banatului din perioada 1718 – 1918, realizate de istorici români, sârbi şi maghiari. O serie de istorici, cercetători, academicieni, s-au pronunţat asupra importanţei acestei lucrări, care prezintă, aşa cum este enunţat şi în subtitlu, „particularităţile unei regiuni transfrontaliere”.

„Istoria Banatului”, cel dintâi volum dedicat istoriei regiunii Banat şi realizat prin cooperarea unor istorici români, sârbi şi unguri, sub coordonarea istoricului, prof. univ. dr. Victor Neuman, sub patronajul Institutului de Studii Bănăţene din Timişoara al Academiei Române, a fost prezentat, astăzi, la „Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reşiţa.

În aceste zile se împlinesc 50 de ani de la inaugurarea pasajului rutier din Reşiţa, care face legătura între zona Triaj şi zona Intim, peste triajul de cale ferată şi peste râul Bârzava. Pasajul a fost inaugurat în vara anului 1965 şi stabilea o cale de circulaţie spre noul cartier reşiţean Lunca Bârzavei, mai cunoscut de localnici cu numele de Govândari. Pe atunci, în Govândari erau construite doar câteva blocuri în zona Intim, mai spre nord întinzându-se o zonă de mlaştini şi păşuni, unde păşunau vitele locuitorilor din satul Câlnic (devenit, ulterior, cartier al Reşiţei).