tradiţie

Înjurăm Uniunea Europeană. Ne uităm la ea strîmb, cam ca o grimasă de constipat în spatele scîndurilor secate de la uşa privatei. Vîntul rece ne cam bate pe la curul obişnuit cu adierile din curte, dar ne ţinem ţanţoşi strigînd, ca o curvă proastă pe scara camionului din parcare, că „aşa e tradiţia” la noi!

„CUSTOM REȘIȚA”  este numele sub care se vor desfășura, în 2018, zilele municipiului. Organizatorii au şi o explicaţie pentru deviza aleasă în acest an.  „Conform dicționarului englez-român, CUSTOM, dacă este folosit ca substantiv, înseamnă obicei, tradiție, datină, rânduială. Dacă este folosit ca verb, CUSTOM semnifică a face, a crea, a construi, a compune, a dura, a schimba! Ori toate acestea, reunite sub un singur cuvânt,  reprezintă Reșița în anul 2018, anul Centenarului”, se arată într-un comunicat de presă.

Nedeia, revista de cultură tradiţională, a ajuns la numărul 10 şi la al cincelea an de existenţă. Mult, sau destul de mult, ca şi ani, puţin ca şi număr de apariţii. Dincolo de toate, rămâne fapta bună a colectivului redacţional: Angelica Herac, Gheorghe Jurma, Nicolae Irimia şi Adela Lungu-Schindler, de a continua editarea ei, şi implicarea, cu tot efortul, inclusiv financiar, al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin.

Administraţia locală a comunei Bucoşniţa a hotărât recent să reia o veche tradiţie, care a lipsit din spaţiul cultural al satului Petroşniţa în ultimii 20 de ani: Mătcălăul. Acesta este un obicei specific bănăţean şi se ţine în prima zi de marţi de după Paşte. Mătcălăul este şi un prilej de bucurie, un simbol al vieţii, prin practicile de înfrăţire care-i sunt specifice. În această zi, copiii şi tinerii se înfrăţesc, aceste prietenii putând dura, după cum ni s-a spus, până la bătrâneţe.

Sub genericul „Tradiţie versus Oportunism Politic”, în perioada 8-11 septembrie 2016, a avut loc la Eforie Nord, Școala Politică a Tineretului Național Liberal, la care a participat și o delegație din Caraș-Severin. Tema, considerată o componentă a construcţiei culturii politice pentru alegătorii din România şi totodată o necesitate în contextul actual, în care formaţiuni politice conjuncturale, neancorate în tradiţie, valori şi direcţie politică, speculează volatilitatea emoţională a unui electorat, de multe ori, insuficient informat.