La ultima şedinţă a Colegiului prefectural a fost prezentat situaţia la zi a activităţilor agricole desfăşurate în acest an în judeţul Caraş-Severin. Una, pe de parte mulţumitoare, care ne arată că în Banatul de Munte ţăranii adevăraţi fie că au îmbătrânit ori s-au dus la cele veşnice, fie nu mai vor să lucreze pământul, cândva fala fiecărei familii de bănăţeni.
Astfel, din suprafaţa arabilă de 129.478 de ha, doar 64% a fost însămânţată, fenomen întâlnit în special în sectorul gospodăriilor populaţiei. În cifre, 47.367 hectare de teren arabil a rămas şi în acest an nemuncit.
România era considerată în perioada interbelică drept grânarul Europei, cu un vârf al producţiilor de grâu, secară şi porumb în 1939. Aceasta în condiţiile în care pământul se ara cu plugul tras de boi, iar grâul se treiera cu bătrâna batoză. Dar faptul că eram grânarul Europei însemna mult pentru noi.
În perioada interbelică, România era considerată grânarul Europei. Nu comentez faptul că, în mod paradoxal, majoritatea populației din vechiul regat mânca pâine doar duminica și la sărbători, în restul anului, la putere era mămăliga. Sigur, și porumbul este tot o cereală, ca și grâul ori secara, numai că, țăranii săraci ar fi mâncat nu doar mămăligă, ci și o felie de pâine, să nu mai vorbim de una de cozonac.
România era considerată în perioada interbelică drept grânarul Europei, cu un vârf al producţiilor de grâu, secară şi porumb în 1939. Aceasta în condiţiile în care pământul se ara cu plugul tras de boi, iar grâul se treiera cu bătrâna batoză. Dar faptul că eram grânarul Europei însemna mult pentru noi.
RSS Feed