ţigani

Din statistici rezultă că în România trăieşte cea mai mare comunitate de ţigani din Europa.

La începutul anilor ’90, o întâmplare nemaipomenită până atunci făcea înconjorul planetei: țiganii furaseră lebedele dintr-un parc al Vienei. Ar fi putut fi țiganii veniți din Bulgaria, Ucraina sau Rusia, însă urmașii Kaizerului au concluzionat că era vorba de țigani români. Pralea nu a aștepat să vină poliția să facă anchetă, le-a sucit repede gâtul și le-a înfulecat cu poftă și plăcere.

În urma discuţilor, de la Primăria Reşiţa, privind accesarea de fonduri europene şi constituirea unui Grup de Acţiune Local (GAL) pentru ajutorarea zonelor marginalizate din municipiu, am fost, astăzi, în ţigănia din Câlnic, să vedem cum trăiesc acei oameni şi ce speră ei de la autorităţi.

La Primăria Reşiţa a avut loc, astăzi, întâlnirea privind combaterea marginalizării sociale, în special a comunităţilor defavorizate, concentrate în zone sărace din municipiul Reşiţa. La dezbatere au participat reprezentanţi ai MKBT - Make Better, din Bucureşti, un strat-up în dezvoltare şi regenerare urbană, iniţiatorii acestui proiect din cadrul Programului European Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (DLRC), reprezentanţi ai unor agenţi economici, fundaţii şi organizaţii furnizoare de servicii sociale.

Primarul Reşiţei, Ioan Popa, convoacă autorităţi locale şi parteneri sociali, reprezentanţi ai unor agenţi economici, instituţii şi organizaţii furnizoare de servicii sociale, preocupate de acţiuni caritabile, de ajutorare şi asistenţă a persoanelor cu probleme de integrare, a boschetarilor, amărăştenilor, săracilor, ţiganilor şi ne-ţiganilor, pentru a participa la o furtună de creiere (brainstorming).