istoria industrială

Timp de o jumătate de veac, la Reşiţa s-au confecţionat maurere. Un maurer era un cuţit făcut artizanal în fabrică, alcătuit din parte fieroasă şi parte lemnoasă. Lemnoasă e un fel de a spune, fiindcă, în cele mai multe cazuri, mânerul era confecţionat dintr-un material sintetic brun-roşiatic, care imita lemnul, dar era un material mult mai rezistent. Cuţitul avea lama din fier inoxidabil (incorodal).

Francesco Grisellini a fost evocat, ieri, din iniţiativa lui Erwin Josef Ţigla, la Biblioteca Germană din Reşiţa, ca fiind omul care a avut o importanţă covârşitoare pentru Banat, atât prin ideile novatoare şi fertile pe care le-a adus cu sine, cât şi prin răspândirea în lume a informaţiilor despre Banat, despre oamenii şi bogăţiile din acest spaţiu geografic, dar şi despre tehnologiile avansate utilizate în industria bănăţeană din secolul al XVIII-lea.

La Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a fost inaugurată, ieri, expoziţia de bază a muzeului, cu tema, „Istoria industrială a Banatului Montan, în secolele XVIII-XX”. Expoziţia este organizată pe patru niveluri, primul fiind dedicat mineritului (secolul XVIII), al doilea, metalurgiei, al treilea, obiectelor afalte în locuinţele din Reşiţa veche, al patrulea, construcţiilor de maşini (secolul XX).

Cine nu-l cunoaşte pe Remus Borza! Poate-poate, sunt câţiva oameni, să-i numeri pe degete, care n-au auzit de Remus Borza.

La UCM Reşiţa a avut loc, astăzi, o întâlnire festivă, dedicată împlinirii a 245 de ani de industrie la Reşiţa, având în vedere că, atât combinatul siderurgic, actualul TMK, cât şi UCM Reşiţa, sunt urmaşele uzinelor de fier reşiţene, fondate la 3 iulie 1771. Deşi a fost organizată ca o un eveniment festiv, întâlnirea nu a fost tocmai sărbătorească, având în vedere circumstanţele în care se află uzina, fiind de aproape 5 ani în insolvenţă, cu datorii istorice imposibil de plătit şi fiind supusă unor valuri de concedieri, având majoritatea anagajaţilor în şomaj tehnic.