Aseară târziu, pe la miezul-nopţii, veneam de la Oraviţa, de la Festivalul de Teatru, şi ne-am oprit în câmp, undeva, între Grădinari şi Ticvaniu Mare, cu faţa spre Sud-Est, adică, spre munţii Aninei. E o chestiune ce ţine de nevoie să te opreşti pe marginea drumului, să te înfigi bine pe călcâie şi să priveşti în zare cu uşurare! Dar, cred că e şi o chestiune de tradiţie, ce vine din adâncurile istoriei cavalereşti!
Extrem de ocupaţi, în ultimul timp! Ocupaţi şi pre-ocupaţi să ne facem rău unii altora! Cît mai mult rău. Răul suprem, uitînd, sau necunoscînd şi negîndindu-ne, poate, niciodată că existenţa noastră, la scara Universului, este mai neînsemnată decît o Viorică în calea...
Am ridicat privirea spre cer din plictiseală, căci nu mai aveam ce privi interesant pe pământ, atunci, am văzut norii aranjaţi în forme fantastice, mereu schimbătoare. Şi am zis cu voce tare ceva ce merită scris şi pe feisbuc, în culori, în fereastra aia cu „What's on your mind?”, adică ce-ţi mai trăsneşte prin creier!
Singurătatea este o stare pe care fiecare dintre noi o resimte la un moment dat, indiferent de cât se crede de fericit, de înconjurat de prieteni şi de familie. Mai mult sau mai puţin, fiecare trecem prin aşa ceva, poate fără să ne dăm seama şi fără să realizăm că de fapt suntem victime ale propriilor trăiri.
Există un moment cînd apare saturaţia. În acel moment, oamenii încep să respingă clişeele. Acesta este semnalul că manipularea nu mai merge! Este momentul în care oamenii iau decizii de schimbare a atitudinii, îşi unesc forţele, se organizează, caută alternative pozitive şi selectează lideri! Aceste gesturi simple sînt, după unii analişti, primul pas spre ANARHIE!
Aseară târziu, pe la miezul-nopţii, veneam de la Oraviţa, de la Festivalul de Teatru, şi ne-am oprit în câmp, undeva, între Grădinari şi Ticvaniu Mare, cu faţa spre Sud-Est, adică, spre munţii Aninei. E o chestiune ce ţine de nevoie să te opreşti pe marginea drumului, să te înfigi bine pe călcâie şi să priveşti în zare cu uşurare! Dar, cred că e şi o chestiune de tradiţie, ce vine din adâncurile istoriei cavalereşti!
Extrem de ocupaţi, în ultimul timp! Ocupaţi şi pre-ocupaţi să ne facem rău unii altora! Cît mai mult rău. Răul suprem, uitînd, sau necunoscînd şi negîndindu-ne, poate, niciodată că existenţa noastră, la scara Universului, este mai neînsemnată decît o Viorică în calea...
Singurătatea este o stare pe care fiecare dintre noi o resimte la un moment dat, indiferent de cât se crede de fericit, de înconjurat de prieteni şi de familie. Mai mult sau mai puţin, fiecare trecem prin aşa ceva, poate fără să ne dăm seama şi fără să realizăm că de fapt suntem victime ale propriilor trăiri.
RSS Feed