Articol

„Enciclopedia Banatului – vol. I, Literatura” a fost prezentată, astăzi, la Reşiţa, în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Caraş-Severin, cu prilejul „Zilei Internaţionale a Poeziei”. La eveniment au participat o parte dintre autori, în frunte cu iniţiatorul realizării enciclopediei, prof. univ. dr. Crişu Dascălu, cu coordonatorul principal al colectivelor care au trudit la realizarea enciclopediei, prof. univ. dr. Doina Bogdan-Dascălu, precum şi cu editorul volumului, conf. univ. dr. Ioan David. Printre prezentatorii volumului a fost şi criticul Gheorghe Jurma din Reşiţa.

De remarcat că la elaborarea enciclopediei au participat 45 de cercetători de la Departamentul de Istorie Literară, al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, din Timişoara, precum şi mult mai mulţi colaboratori externi. Enciclopedia a apărut sub auspiciile Academiei Române, Filiala Timişoara, la editura David Press Print, Timişoara, 2015.

La eveniment au participat şi câteca zeci de scriitori din Caraş-Severin, mulţi intre ei cuprinşi în paginile enciclopediei, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ilie Iova, directorul Bibliotecii Judeţean „Paul Iorgovici”, Clara Maria Constantin, consilieri judeţeni, bibliotecari, oameni de cultură.

Ilie Iova nu speră să intre în enciclopedie!

Au fost aduse mulţumiri celor care au realizat şi celor care au susţinut realizarea acestei lucrări, numită operă monumentală. Au cuvântat oaspeţii de la Timişoara, precum şi vicpepreşedintele CJ, Ilie Iova, care, cu o notă de umor, a spus că, probabil, este singurul din sală care nu are pretenţia şi nu speră să fie cuprins într-o astfel de enciclopedie. Au adus aprecieri, Gheorghe Jurma, Octavian Doclin, Nicolae Sârbu, Iacob Roman şi alţii.

Cărăşenii stau mai bine în realitate!

Totuşi au fost şi critici. Gheorghe Jurma a fost de părere că enciclopedia ar fi putut cuprinde nu numai prezentarea unor personalităţi literare bănăţene, ci şi domenii şi elemente specifice literaturii şi spiritualităţii bănăţene, cum ar fi literatura în grai, gasconismul bănăţean,... alţi termeni specifici. Pe de altă parte, scriitorul Nicolae Sârbu a fost de părere că lucrarea este mai mult un dicţionar de personalităţi literare, decât o enciclopedie, iar scriitorul Constantin Rupa a spus că este „o falsă enciclopedie, mai degrabă un dicţionar”. Alţi vorbitori au deplâns absenţa unor scriitori importanţi ai Banatului, fie pentru că au fost omişi, fie pentru că, deşi au fost solicitaţi, nu şi-au trimis referinţele. Iar poetul Iacob Roman a fost de părere că literatura cărăşană stă mai bine în realitate decât este prezentată în enciclopedie.

„TIMIŞIOARA"!

Au fost semnalate şi unele greşeli. Nu ştim dacă a fost menţionat un „amănunt”, fiindcă nu am asistat la întreaga dezbatere, dar, pe coperta volumului apare o greşeală de redactare grosolană; în loc de TIMIŞOARA, scrie TIMIŞIOARA (cu un „I” în plus)!

Ba, e enciclopedie!

Referindu-se la volum, profesorul Crişu Dascălu i-a contrazis pe cei care au catalogat anciclopedia drept dicţionar: „Statutul acestei lucrări este enciclopedic, aici nu pot să fiu de acord, pentru că am făcut şi în prefaţă o distincţie între enciclopedie şi dicţionar. Enciclopedia este pur informativă. Şi toate enciclopediile au acest cracter, luaţi „Enciclopedia Britanică”, „Iudaica”, „Enciclopedia Broockhas” şi toate celelalte. Toate au articolele ordonate alfabetic, de la A, la Z. Dicţionarele sunt cele care sunt pe domenii. Mă refer la lucrare în forma ei finală. De altfel, pe lângă funcţia strict informativă, lucrarea acesta, precum şi volumele care vor urma, au şi o funcţie corectivă, adică de a înlătura greşelile din alte surse de informare, care se perpetuează, din păcate, la noi, de la o lucrare la alta. Nimeni nu mai verifică dacă sunt corecte sau nu. Şi, ceea ce sigur că este un mare handicap pentru cercetători, dar şi pentru cititori, este faptul că lucrarea nu se adresează în primul rând scriitorilor, care sunt cât de cât informaţi în legătură cu fenomenul, ci tuturor oamenilor care întâlnesc un nume undeva şi vor să ştie despre cine este vorba”.

Constantin Rupa: „N-am vrut să fac parte din enciclopedie!"

Constantin Rupa a mai menţionat că este unul dintre cei care au refuzat să fie cuprinşi în enciclopedie, din două motive, unu: pentru că, fiind alogen, a considerat că enciclopedia se referă strict la bănăţenii nativi şi doi:...n-a mai vrut să spună care este al doilea motiv. Însă, noi, care am asistat la o discuţie despre enciclopedii, l-am auzit pe Constantin Rupa când a spus că astfel de lucrări sunt (aproape) inutile, fiindcă până apar sunt deja depăşite, şi cea mai bună formă de enciclopedie ar fi una online, care să fie completată pe măsură ce apar noi informaţii. Posibil ca acesta să fie al doilea (sau primul) motiv. Dar, tot atât de bine pot să fie şi altele. Totuşi, noi l-am menţionat.

În cursul evenimentului a fost ţinut şi un moment de reculegere în memoria scriitorului Gheorghe Zincescu, care a încetat din viaţă în urmă cu câteva zile, în 16 martie, iar Gheorghe Jurma a citit poemul lui Zincescu „Lacrima ce-ai plâns-o a căzut în mare”.

În a doua parte a evenimentului, fiind „Ziua Internaţională a Poeziei”, toţi poeţii prezenţi au recitat din propria creaţie.

Totuşi, enciclopedia e bună!

Una peste alta, Gheorghe Jurma a spus că e bine să ai enciclopedia în bibliotecă, să te mai uţi la ea. Şi, apropo de „gasconismul” bănăţean, se ştie că bănăţenii se bat cu cărămida în piept şi cu degetul în frunte, în semn că „Banatu-i fruncea!”. Cu speranţa că au şi umor, putem spune că, de acum înainte, scriitorii bănăţeni nu mai au nevoie de cărămidă, pentru că au „Enciclopedia Banatului – vol. I”.