Tribunalul Caraș-Severin a anulat de curând acordurile de mediu eliberate pentru proiectele „Amenajare Hidroenergetică Bistra Mărului – captare, conductă forțată 2 MHC” şi „Amenajare Hidroenergetică Șucu și Olteana – captare, conductă forțată 2 MHC – racord la sistemul energetic național”, din Comuna Zăvoi, Judeţul Caraş-Severin, beneficiar ALSET ENERGY SRL.
În opinia reprezentanților Federației „Coaliția Natura 2000 România“ situl Natura 2000 Munții Țarcu, arie naturală protejată de interes european, a fost salvat de la impactul pe termen lung generat de construcția microhidrocentralelor incluse în aceste proiecte.
În luna august 2014, Federația „Coaliția Natura 2000 Româia“ a solicitat în instanță anularea acordurilor de mediu pentru a evita efectele negative ale construcției și funcționării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate din acest sit. „Acordurile de mediu au fost emise ilegal de către Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin în iunie 2014, cu ignorarea prevederilor Avizului de Mediu la Strategia Energetică a României 10938/2012 și a avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000 pentru aceste proiecte. Calea instanței de judecată a fost aleasă după ce APM Caraș Severin nu a dat curs sesizărilor transmise în prima parte a anului 2014 de către WWF-România, Societatea Carpatină Ardeleană și Federația Coaliția Natura 2000 România care au cerut neemiterea acordurilor de mediu“, se arată într-un comunicat de presă al Federației.
Proiectele în cauză presupun construirea unui număr de patru microhidrocentrale pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, râuri care fac parte din situl Natura 2000 ROSCI0126 Munţii Ţarcu. Munţii Țarcu formează o zonă compactă practic nealterată şi fără aşezări umane, cu excepția Poienii Mărului şi a complexului turistic Muntele Mic. Masivul concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional. Din fondul forestier, peste 10.016 ha sunt păduri virgine şi cvasivirgine – 29% din aria împădurită și 1/6 din aria întregului masiv.
Reprezentanții Federației „Coaliția Natura 2000 România“ susțin că în zona cursurilor de apă Bistra Mărului, Șucu și Olteana (Bazinul Hidrografic Timiș) au fost găsite şi identificate specii de pești, precum Cottus gobio (specie care este afectată de orice modificare a habitatului, ce poate duce chiar şi la dispariția speciei din zonă), precum şi specia Eudntomizon danfordi (specie care are nevoie de un volum de apă relativ mare şi o diversitate a microhabitatelor de asemenea relativ mare). Microhidrocentralele fragmentează habitatele râurilor, afectând o bogată faună de nevertebrate acvatice precum și migrația peștilor pentru depunerea icrelor. Distrug și habitatele ripariene (de pe maluri), de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte devine un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare.
„Această decizie a instanței este pentru noi un semnal că legea poate și trebuie să fie respectată în România și în acest sector al avizării construcțiilor de microhidrocentrale și sperăm că și alte agenții de protecția mediului din țară să înțeleagă acest semnal. În același timp, este o probă a impactului pe care îl putem avea ca și organizații ale societății civile dacă acționam împreună cu determinare, folosind toate pârghiile pe care le avem la dispoziție, pentru a opri distrugerea naturii. Dincolo de problema eliberărilor abuzive şi ilegale a acordurilor de mediu necesare demarării acestor proiecte, un râu este un sistem viu, iar acest lucru nu este din păcate înțeles și respectat nici de cei care ar trebui să vegheze la protecția lui”, afirmă Luminița Tănasie, de la Federația „Coaliția Natura 2000 România“.
RSS Feed