supermarket

Agricultura ne poate salva. Nu mă refer la agricultura de subzistenţă, cea care datorează totul celor şase ari de grădină în care ţăranul adună la un loc şi straturi de ardei, roşii şi ceapă, pune şi cartofi, şi câţiva butuci de vie şi trei-patru pomi fructiferi, başca tufe colorate de flori, ci la una performantă. Sau măcar comparabilă cu cea de până în 1990.

La prima vedere, clădirea din imagine, cu care localnicii, dar şi toţi cei care vin dinspre Timişoara, s-au obişnuit de-a lungul timpului, pare să fie consecinţa unei explozii, a unui bombardament sau a unui cutremur, chiar dacă armătura metalică i-ar fi permis să reziste la un seism puternic. În realitate, însă, avem de-a face cu o acţiune „paşnică”, gândită să creeze condiţii pentru construcţia unui nou supermarket. Al 12-lea în Municipiul Reşiţa.

Ieri am mâncat un măr. Unul care începuse să se strice în partea de jos, acolo unde primăvara îi „cresc mustăţile”. Mare brânză, câte mere nu se strică după atâtea luni de la cules şi de trambalat dintr-o parte într-alta?

La Primăria Reşiţa va avea loc, mâine la amiază, o dezbatere publică cu privire la solictarea unui investitor de a construi un complex comercial în spaţiul verde situat în Triaj, lângă pasajul ce leagă cartierul Govândari de Zona Triaj.

O companie comercială din Timişoara vrea să construiască un nou supermarket în zona Triaj din Reşiţa, pe spaţiul verde rămas între staţia de carburanţi  Lukoil, aflată încă în construcţie, şi pasajul ce leagă cartierul Govândari de Triaj. Compania a solicitat autorizaţia de construcţie de la Primăria Reşiţa, pentru a se apuca de defrişat şi de construit. Însă, conform legii, chiar dacă terenul este privat, înainte de a obţine autorizaţia de construcţie firma trebuie să organizeze o dezbatere publică, pentru a obţine şi acordul cetăţenilor, spune primarul Ioan Popa.