Teatrul de Vest Reşiţa

La Pygmalion Theater din Viena, a avut loc, vineri, 25 martie, prima reprezentaţie cu public a spectacolului „Cină cu Klimt”, de Jacek Cygan, regia N. D. Vlădulescu. Directorul Teatrului de Vest din Reşiţa, Nicolae Dumitru Vlădulescu a primit oferta de a regiza spectacolul, după textul dramaturgului polonez Jacek Cygan, pentru Festivalul de Teatru Polonez, care se va desfăşura la Viena, în luna mai. Astfel că spectacolul „Cină cu Klimt” va avea premiera, în data de 25 mai.

Festivalul Internaţional de Teatru „Scena ca o stradă” de la Reşiţa s-a încheiat, aseară, la Palatul Cultural, cu două reprezentaţii puse în scenă după textul aceluiaşi dramaturg, Slawomir Mrožek, însă, foarte diferite. Mai întâi a fost „Casa de pe graniţă”, o producţie a Teatrului Municipal Baia Mare, în regia lui Mihai Ţop, care a intervenit covârşitor în subiect, metaforă, în replici, aducând personajele în prezent şi dându-le un accentuat farmec local, plasând acţiunea chiar în Maramureş.

Penultima seară a Festivalului Internaţional de Teatru de la Reşiţa „Scena ca o stradă”, adică a zecea, a fost a comediei şi a tragediei. Prima reprezentaţie a serii a fost „Un spectacol ratat”, în regia lui Horaţiu Mihaiu, care a adunat o serie de texte ale scriitorului sovietic interbelic, Daniil Harms (scriitor interzis în timpul vieţii, redescoperit după război), drept suport pentru o comedie care ar fi vrut să fie o nebunie de comedie.

A opta seară a festivalului reşiţean a adus pe scena Palatului Cultural două trupe de expresie slavă. A fost mai întâi, „Leovuşca”, de Anatoli Crîm, în regia artistică a lui Iurie Harmelin, cu trupa teatrului rusesc „S Uliţî Roz” din Chişinău, o piesă cu un mesaj emoţionant, despre conflict şi împăcare, despre drama oamenilor apăsaţi de „sistem”, despre înţelegerea faptului că iubirea încolţeşte şi creşte chiar şi împotriva diferenţelor impuse de societate şi religie.

A opta seară a festivalului reşiţean a adus pe scena Palatului Cultural trupa Teatrului Naţional „Sterija” din Vârşeţ, cu piesa „Ana Frank”, o adaptare după „Jurnalul Annei Frank”, celebra şi tragica poveste a tinerei de numai 13 ani, Anne Frank, evreică din Amsterdam, care a stat ascunsă timp de doi ani, împreună cu familia şi alţi cunoscuţi evrei, într-o anexă a firmei patronate de tatăl său, de teama deportării într-un lagăr nazist.