Potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură Cara-Severin, în ciuda vremii capricioase, producţiile la cereale sunt deosebit de bune. Probleme au existat la culturile din primăvară, porumb şi la floarea-soarelui, influenţate de perioadele de secetă şi caniculă.
În schimb, la cerealele păioase situaţia este mulţumitoare: la grâu s-au realizat 5.284 kg/ha, la secară 3.761 kg/ha, la orz 4.428 kg/ha, la orzoaică 4.189 kg/ha, la triticale 3.162 kg / ha. La rapiţa pentru boabe a fost o producţie medie de 2666 kg / ha.
România era considerată în perioada interbelică drept grânarul Europei, cu un vârf al producţiilor de grâu, secară şi porumb în 1939. Aceasta în condiţiile în care pământul se ara cu plugul tras de boi, iar grâul se treiera cu bătrâna batoză. Dar faptul că eram grânarul Europei însemna mult pentru noi.
În perioada interbelică, România era considerată grânarul Europei. Nu comentez faptul că, în mod paradoxal, majoritatea populației din vechiul regat mânca pâine doar duminica și la sărbători, în restul anului, la putere era mămăliga. Sigur, și porumbul este tot o cereală, ca și grâul ori secara, numai că, țăranii săraci ar fi mâncat nu doar mămăligă, ci și o felie de pâine, să nu mai vorbim de una de cozonac.
România era considerată în perioada interbelică drept grânarul Europei, cu un vârf al producţiilor de grâu, secară şi porumb în 1939. Aceasta în condiţiile în care pământul se ara cu plugul tras de boi, iar grâul se treiera cu bătrâna batoză. Dar faptul că eram grânarul Europei însemna mult pentru noi.
RSS Feed