Editoriale

Am avut ocazia, ieri, să petrec aproximativ o jumătate de oră cu nişte tehnocraţi. În general, erau ingineri şi economişti de prin toate colţurile ţării, aduşi de primarul Reşiţei, Nelu Popa, să-şi dea cu părere despre tramvai şi să vadă cum e Reşiţa de astăzi, cum e oare, cum e oare, cum e ea!

Un prieten și-a pierdut cățelul. L-a căutat disperat o zi și o noapte, și-a scrântit piciorul prin coclauri, a împânzit orașul cu afișe, și-a mobilizat toți prietenii și cunoscuții, dar degeaba. Cineva i-a sugerat să posteze și pe Facebook. Întâmplător sau nu, cățelul a fost găsit două ore mai târziu.

Ministerul Educaţiei organizează concursul de obţinere a funcţiilor de directori în învăţământul preuniversitar. Concursul a început săptămâna aceasta şi se va încheia la sfârşitul lunii noiembrie. Organizarea concursului este un semn de încercare de depolitizare a învăţământului. De zeci de ani, în şcolile din toată ţara, directorii au fost numiţi politic.

Cele dintâi încercări de așa-zisă emancipare a femeii datează din perioada Revoluției franceze, când s-a militat, ce-i drept timid, pentru egalitate în drepturi și libertăți. Însă, organizarea și exprimarea acestor concepții, de neimaginat în alte epoci ale dezvoltării umane, au prins viață în Statele Unite și Anglia, prin denunțarea formelor de sclavie socială.

Sfârşitul săptămânii trecute a fost efervescent, la Reşiţa. Sună cumva ca la ziarul Scânteia, organul de presă al Partidului Unic de pe vremuri (dacă aţi apucat să-l citiţi), dar, efervescent, este cuvântul care reflectă, totuşi, cel mai bine atmosfera spaţiului public reşiţean din aceste zile.