Editoriale

Moşu a fost unul din cei mai buni prieteni ai mei. Adică, o perioadă, în adolescenţă, ne-am acordat reciproc titlul de „cel mai bun prieten”. La liceu ne-am împărţit premiile, el a luat premiul întâi în anul întâi şi cinci, eu premiul doi, eu am luat premiul întâi în anii doi, trei şi patru, el, premiul doi. O vreme am stat împreună în bancă. Nu aveam multe în comun.

Dacă aveţi posibilitatea vreodată, daţi o raită, în aer, judeţului Caraş-Severin şi vă veţi bucura ochiul şi sufletul de ce o să vedeţi: munţi, râuri, dealuri, câmpie, lacuri naturale, baraje, faună, păduri şi un fluviu. Repetaţi experimentul şi luaţi-o. de data aceasta la pas, de la Topleţ şi până la Constantin Daicoviciu, de la Bucova şi până la Forotic, de la Berzasca şi până la Reşiţa şi Bocşa.

Primarul Reşiţei, Ioan Popa, ţine trează atenţia reşiţenilor, cu tot felul de proiecte adunate sub conceptul „să redăm Reşiţa reşiţenilor!” Şi mai interesant sună intenţia primarului de a face din Reşiţa un „oraş fericit”!

Scandalul de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa dintre conducerea managerială, pe de-o parte, şi medicii chirurgi şi de Medicină legală, pe de altă parte, relevă una dintre greşelile pe care le comit frecvent conducătorii instituţiilor statului: lipsa de comunicare, care conduce în final la sintagma „cine mi-s eu!”.

Alaltăieri am gătit varză cu cârnaţi. Într-o oală respectabilă, am călit două cepe mari, un morcov tăiat rondele şi un cârnat afumat, tot aşa, tăiat rondele ca morcovu'. Când ceapa s-a sticlit, am scos cârnaţii pe o farfurie şi am băgat o varză mare, tăiată neglijent, în oala cu ceapă şi morcovi. Am pus sare şi un praf de piper. Am aruncat în oală şi fro patru căţei de usturoi, zdrobiţi cu latul cuţitului pe tocător.