Editoriale

Indiferent de programul TV la care s-au uitat românii sâmbătă după-amiază – Pro TV sau Eurosport, finala disputată de Simona Halep la Roland Garros a întrecut în audienţă mitingul organizat de PSD la Bucureşti.

Ieri, am fost prin Valea Caraşului, am fost şi în lanul de lavandă al unor tineri întreprinzători caraşoveni, am gustat parfumul de furtună de vară, stropii de ploaie înviorători peste fâneţe şi livezi, un vin demisec, oferit de gazdele generoase de la Caraşova, alături de un platou cu delicatese porceşti, plasate strategic în faţa televizorului în care răcnea Simona, în luptă cu Marele Slem şi cu sine însăşi, toate adunate sub o

Astăzi, mă aşteaptă o întâlnire importantă la Oţelu Roşu. Poate cea mai importantă din acest an. Una pentru care noaptea ce tocmai s-a încheiat s-a dovedit mai scurtă ca de obicei. Scurtă şi plină de emoţii pentru că, nu-i aşa? nu în fiecare zi sărbătoreşti 45 de ani de la absolvirea liceului.

La Reşiţa, ieri, s-a desfăşurat Crosul Olimpic, competiţie sportivă de masă ce are ca obiectiv atragerea copiilor şi tinerilor către activităţi în aer liber, în ideea că aerul, soarele şi mişcarea întăresc sănătatea şi vigoarea. De fapt, îi zice Crosul Naţional „Ziua Olimpică”, dar, nu denumirea contează, ci, contează că participanţii sunt tineri, frumoşi, mobilizaţi şi bucuroşi.

Întâmplare desprinsă din poveştile SF. Într-un sat din Gorj, un bătrân în vârstă de 78 de ani, pe care îl mănâncă în fund, să nu spun altfel, cheamă trei vecini, cât de cât buni de muncă, şi purced împreună spre cimitirul satului, acolo unde avea nişte reparaţii de făcut la cavoul familiei. Scenariu absolut firesc în peisajul unei comunităţi mici în care fiecare se pricepe la toate şi la nimic.