Editoriale

Pentru a doua oară în luna iulie, în Reșița s-au efectuat tratamentele de dezinsecție împotriva țânțarilor, muștelor și căpușelor. Am sperat să nu mai aud bâzâit de țânțar, noaptea, ori de muscă, ziua. Nu de alta, dar avem conducere nouă la primărie și mă gândeam că, măcar de rușine, dacă nu de frică, firma responsabilă cu dezinsecția va folosi o soluție mai concentrată ca în alți ani, stârpind toate goangele din aer. Pe dracu!

Stăteam, aseară, în faţa scenei şi a boxelor, în Poiana Lupului, başii îmi vibrau în stomac, în oase, în tâmple, iar pantalonii îmi trepidau în ritm de baladă-rock, nu prea obişnuiesc să ascult balade cu pantalonii dar, la Gărâna, n-am avut ce face, trebuia să-i bag în seamă, fiindcă prea se zbăteau, aveau viaţa lor proprie, care se manifesta direct pe piele.

Din circuitul turistic al unui oraș, indiferent de mărimea ori de poziționarea sa geografică, nu ar trebui să lipsească un muzeu al șpăgii. La fel cum se întâmplă în cazul muzeelor de istorie, artă, ori de etnografie și folclor, tot așa să avem posibilitatea să vizităm un muzeu al spăgii.

Stăm în Reşiţa şi ne întrebăm dacă nu am greşit că stăm. Dacă nu cumva ne-am blocat viaţa sub poalele unui munte, la capăt de drum. Trăim în Reşiţa şi asta ne ocupă ceva timp, ne ocupă viaţa, noi o locuim, dar şi Reşiţa ne locuieşte pe noi şi ne face reşiţeni.

Nu au trecut nici două luni de la învestirea sa, și iată că primarul Reșiței, Ioan Popa, zis Tăițelu, este pus la zid de adversarii politici, de comentatorii de ocazie ori de cititorii ziarelor online. Atitudinea sa deranjează pe mulți care se așteptau la cu totul altceva. Un altceva cu care ne-au obișnuit primarii-politicieni care au condus Reșița în ultimii ani.